Gradul de satisfacţie al consumatorilor de servicii educaţionale. Impact şi consecinţe în responsabilitatea unei facultăţi economice
Autor:Gheorghe Săvoiu, Consuela Necşulescu, Marian Ţaicu, Luminiţa Şerbănescu şi Emil Crişan
JEL:A23, A29, H52, I21, I23, I24, I25, L86, P46
DOI:
Cuvinte cheie:servicii, servicii educaţionale, consumatori, grad de satisfacţie, program educaţional, specializare economică, responsabilitate, model econometric
Abstract:
Obiectivele acestui articol sunt delimitarea conceptuală a serviciilor educaţionale şi componentelor lor principale şi secundare, precum şi cuantificarea gradului de satisfacţie a consumatorilor specifici din organizaţiile academice cu profil economic, în vederea restructurării responsabilităţilor acestora. Metoda de investigare statistică este aceea a unei anchete exhaustive la nivelul absolvenţilor unei specializări cursive de licenţă şi masterat în cadrul unui domeniu economic (contabilitate), pornind de la un chestionar de evaluare a opiniilor a 138 de absolvenţi din Facultatea de Ştiinţe Economice din Piteşti, acoperind integral spectrul a 93 de variabile distincte. Bazele de date au fost analizate statistic descriptiv cu pachetul de programe Eviews, cu accent pe normalitatea distribuţiilor. Ipotezele majore se referă la identificarea variabilelor intens asociate cu satisfacţia consumatorului de servicii educaţionale, a primelor trei şi şase categorii de servicii principale, definite prin 36 de variabile notate de către respondenţi şi a altor trei şi şase din alte 15 variabile care definesc serviciile educaţionale secundare (conform raportului de corelaţie). Organizaţiile educaţionale cu profil academic sunt preocupate firesc de cerinţele exprimate în conceptul complex al gradului de satisfacţie al celor formaţi prin programele şi specializările unei facultăţi (în acest caz economice), scopul fiind acela ca serviciile educaţionale oferite în mod durabil să acopere aproape integral şi aşteptările lor în calitate de consumatori (studenţi şi cursanţi la masterat), dar şi cerinţele educaţionale de formare a unor competenţe necesare absolvenţilor pentru a reuşi în piaţa muncii. Comportamentele diferenţiate ale consumatorilor de servicii educaţionale se regăsesc în finalul lucrării în cadrul unor modele econometrice care permit o strategie conturată coerent şi conferă o responsabilitate mult mai mare a organizaţiei prestatoare, respectiv pot îmbunătăţi reputaţia unei facultăţi economice, reflectată în vectorii şi ratingul detaliat şi specific unei astfel de anchete statistice. Impactul serviciilor educaţionale şi responsabilitatea organizaţiilor academice ca aceste servicii prin informare corectă şi completă să ofere performanţe satisfăcătoare pentru absolvenţi în piaţa muncii, constituie esenţa ultimei secţiuni a acestei lucrări, concluziile întregind demersul complet şi detaliind unele proiecte viitoare necesare.