Consumul durabil de peşte din România: comportamentul consumatorilor înainte şi după aderarea ţării la UE
Autor:Vlad Roşca şi Raluca Ignat
JEL:E21, F15, F40, Q25, Q52, Q53, Q57
DOI:
Cuvinte cheie:consum durabil, sustenabilitate, consumatori, acvacultură, capturi din ape interne, indicele câştigului salarial real
Abstract:
Folosind două seturi de analize bivariate în SPSS, am încercat să aflăm cât de durabil este consumul de peşte din România. Am utilizat variabile numerice, calculate pe fondul unor date primare obţinute de la Eurostat şi de la Institutul Naţional de Statistică, pentru două perioade distincte, respectiv cea de dinaintea aderării ţării la UE şi cea de după aderare. Folosirea celor două perioade a permis efectuarea unei comparaţii între situaţia pre-aderare şi cea post-aderare pentru a vedea dacă subvenţiile oferite de UE au avut vreun efect asupra sustenabilităţii mediului înconjurător.
Variabilele utilizate au fost de natură economică (indicele câştigului salarial real), respectiv referitoare la consumul durabil de peşte, toate calculate pentru un an calendaristic (consumul total de peşte, capturile din apele naturale interne şi producţia de acvacultură). Rezultatele arată corelaţii semnificative între consumul total şi capturi (r = .974 pentru prima perioadă şi r = 990 pentru a doua perioadă) şi între câştigurile salariale şi consum, respectiv capturi (doar pentru prima perioadă), dar nesemnificative pentru legăturile dintre acvacultură şi restul variabilelor. Aceasta denotă o mare presiune din partea consumatorului asupra cadrului natural, ce ar putea fi redusă prin îmbunătăţirea productivităţii acvaculturii.