Impactul creşterii datoriei publice asupra creşterii economice din Uniunea Europeană
Autor:Jernej Mencinger, Aleksander Aristovnik şi Miroslav Verbič
JEL:E62,H63, O40, C33
DOI:
Cuvinte cheie:Politică fiscală, datorie publică, creştere economică, analiză în panel, punct de echilibru, UE.
Abstract:
Lucrarea încearcă să exploreze empiric mecanismul de transmisie în ceea ce priveşte impactul pe termen scurt al datoriei publice şi al creşterii sale. Vom examina şi evalua efectul direct al îndatorării mai mari asupra creşterii economice pentru ţările din UE, care se află în epicentrul crizei actuale a datoriei suverane. În comparaţie cu studiile empirice similare, cercetarea noastră se va adăuga la literatura de specialitate existentă prin extinderea eşantionului de ţări şi prin oferirea celei mai recente dovezi empirice referitoare la o relaţie non-liniară şi concavă (de exemplu, forma inversă a literei U) . Analiza empirică include în primul rând un set de date de 25 de state membre ale UE. Eşantionul nostru de ţări din UE este împărţit în subgrupuri distingând între aşa-numitele „vechile” state membre, care acoperă perioada 1980-2010, şi „noile” state membre, care acoperă perioada 1995-2010. Pentru a ţine cont de impactul nivelului ponderii datoriei în PIB în creşterea reală a PIB-ului, vom face o estimare panel pe un model generalizat de creştere economică ce conţine o variabilă datorie, luând în considerare, de asemenea, unele probleme metodologice, cum ar fi problemele de eterogenitate şi endogenitatea. Rezultatele din toate modelele indică un impact non-linear semnificativ statistic al ratei datoriei publice asupra creşterii PIB-ului anual pe cap de locuitor. În plus, punctul de echilibru al datoriei în PIB, în cazul în care efectul pozitiv al datoriei publice acumulate se inversează într-un efect negativ, este aproximativ între 80% şi 94% pentru „vechile” state membre. Cu toate acestea, pentru statele „noi” punctul de echilibru al datoriei în PIB este mai mic, adică între 53% şi 54%. Prin urmare, se poate concluziona că valoarea prag pentru statele membre „noi” este mai mică decât pentru „vechile” state membre. În general, cercetarea poate contribui la o mai bună înţelegere a problemei datoriei publice ridicate şi efectul acesteia asupra activităţii economice în UE.