Percepții ale trendului cultural Slow Food în rândul tinerilor
Autor:Lelia Voinea, Anca Atanase și Ion Schileru
JEL:L83, M31, Z32
DOI:
Cuvinte cheie:Slow Food, fast-food, alimente sănătoase, percepția consumatorului,
analiza valorii nutritive, metoda gradului de acoperire
Abstract:
Deoarece au devenit din ce în ce mai conștienți de importanța alimentației sănătoase
și de gravele dezechilibre alimentare cauzate de supraconsumul unor alimente industriale,
ultraprocesate și supraorganoleptizate, consumatorii încep să își îndrepte acum atenția către
opțiuni alimentare care să garanteze atât sănătatea individuală, dar și pe cea a mediului
înconjurător. Astfel, asistăm în ultimii ani la ascensiunea unui trend cultural - Slow Food.
Slow Food a devenit o mișcare internațională ce militează pentru satisfacerea
plăcerii culinare, apără diversitatea biologică și culturală, răspândește educația gustului, pune
în legătură producătorii ,,verzi” cu consumatorii și consideră că gastronomia se intersectează
cu politica, agricultura și ecologia. Slow Food propune o abordare holistică a problemei
alimentare, în care aspectele economice, socio-culturale și de mediu sunt interconectate, fiind
urmărite ca parte a unei strategii globale.
Pentru a evidenția maniera în care principiile acestui trend cultural sunt percepute de
către reprezentanții noii generații de consumatori din Român ia, a fost realizată o cercetare
exploratorie de marketing în rândul studenţilor din anul II de la programul de masterat
Managementul Calității, Expertize și Protecția Consumatorului din cadrul Facultății de
Business și Turism. Rezultatele acestei cercetări au demonstrat o insuficientă cunoaștere a
fenomenului Slow Food și, mai ales, a activității rețelei Slow Food la nivelul României. Pentru
a arăta că alimentele de tip Slow Food reprezintă o opțiune alimentară sănătoasă , către care ar
trebui să se orienteze în viitor cererea consumatorilor, în special a celor aparținând tinerei
generații, a fost realizată o analiză comparativă antitetică a valorii nutritive a două meniuri,
unul sugestiv pentru stilul alimentar Slow Food, iar celălalt specific stilului alimentar fast-food.
Stilul Slow Food a fost analizat în antiteză cu cel fast - food, deoarece numeroase cercetări
anterioare au demonstrat preferința tinerilor pentru alimentele de tip fast -food, în ciuda
dezechilibrului nutrițional pe care acestea îl generează. Analiza comparativă a valorii nutritive
a fost realizată utilizând metoda gradului de acoperire, iar rezultatele au dovedit că meniul de
tip Slow Food reprezintă o opțiune alimentară echilibrată. Având în vedere aspectele pe care le
evidențiază, prezenta lucrare poate constitui un punct de referință în demersul de
conștientizarea tinerilor români cu privire la necesitatea creării unui sistem alimentar sustenabil
din punct de vedere economic, ambiental și socio -cultural, precum și în orientarea acestora
către opțiuni alimentare naturale și sănătoase.