Disparităţi în cererea turistică pentru destinaţii UNESCO
Autor:Stanislava Pachrová, Eva Janoušková și Jitka Ryšková
JEL:L83, M31
DOI:10.24818/EA/2018/S12/1040
Cuvinte cheie:turism cultural, cercetare de marketing, profilul vizitatorilor, managementul destinaţiilor, analiza datelor, UNESCO, Republica Cehă
Abstract:
Această lucrare clarifică disparităţile cererii turistice ȋn o selecţie de destinaţii UNESCO din Republica Cehă, localizată ȋn Europa Centrală. Republica Cehă, ȋn ciuda dimensiunii relative reduse, este o destinaţie importantă pentru turismul cultural – un număr mare de monumente istorice şi culturale fiind localizate pe teritoriul său. Douăsprezece dintre aceste monumente istorice sunt ȋnscrise ȋn Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, inclusiv capitala Cehiei, oraşul Praga. Deoarece capitalele sunt de regulă diferite de alte regiuni din punct de vedere al cererii turistice, pentru acest caz s-a ales o regiune de studiu diferită ‒ Regiunea Vysočina localizată ȋn mijlocul Republicii Cehe. Această regiune are cele mai multe situri incluse ȋn Patrimoniul Mondial UNESCO din toate regiunile cehe – trei dintre ele fiind localizate acolo: Telč, Třebíč şi Zelená hora in Žďár nad Sázavou. Ȋn cadrul procesului de elaborare a unei noi strategii regionale ȋn domeniul turismului şi la solicitarea Autorităţii Regionale a regiunii Vysočina, s-a realizat un amplu studiu de marketing ȋn rândul vizitatorilor din regiune. Această cercetare a fost realizată de Colegiul Polytechnics Jihlava ȋn 2014-2015 şi, ȋn cadrul ei, au fost colectate caracteristicile cererii turistice ȋn toate cele 3 destinaţii UNESCO. Cercetarea a oferit informaţii de bază pentru crearea profilurilor vizitatorilor destinaţiilor, precum şi informaţii despre atitudinea vizitatorilor actuali faţă de activităţile turistice şi dezvoltarea viitoare a turismului ȋn destinaţii. Datele primare obţinute ȋn urma sondajului au permis, după ce au fost prelucrate prin diverse metode matematice şi statistice, o analiză comparativă a destinaţiilor UNESCO selectate ȋn ceea ce priveşte cererea turistică. Rezultatele indică, de exemplu, că toate destinaţiile cercetate atrag ȋn principal vizitatori de o zi, dar dintre aceştia, nu toţi au drept motiv principal al călătoriei vizitarea siturilor patrimoniului cultural din aceste destinaţii. Rezultatele cercetării arată nu doar profiluri noi ale vizitatorilor destinaţiilor UNESCO ȋn cea mai mică unitate statistică (municipalitatea), dar pot fi folosite şi de managementul destinaţiilor pentru a planifica strategii personalizate de dezvoltare a turismului. Ȋn plus, studiul oferă o imagine completă a cererii turistice, importantă pentru politica regională. Ȋn cele din urmă, lucrarea poate fi folosită drept studiu de caz pentru dezvoltarea sustenabilă a altor destinaţii UNESCO.