Modelare economică în managementul tranziției către bioeconomie
Autor:Cristian Busu și Mihail Busu
JEL:Q57, O32, C39, C83.
DOI:10.24818/EA/2019/50/24
Cuvinte cheie:bioeconomie, model comportamental, tehnologie, cercetare, inovare, mediu.
Abstract:
Managementul tranziției către bioeconomie a cunoscut o dezvoltare relativ recentă, ca urmare a provocărilor cu care se confruntă societatea secolului XXI. Cauzele determinate sunt de natură economică, socială, biologică și de mediu. Ne referim aici la factori precum creșterea demografică, consumul excesiv nesustenabil, dezvoltarea industrială, schimbările climatice sau epuizarea resurselor tradiționale. Articolul de față prezintă, într-o primă parte, modelul conceptual al procesului de tranziție, făcând o trecere în revistă a literaturii de specialitate. Autorii conferă aplicabilitate modelului economic sustenabil dezvoltat în sectorul primar, ca primă industrie generatoare de biomasă, aflată la bază producției în sectoarele secundare și terțiare. Cea de-a doua parte a articolului definește modelul de cercetare comportamental. Autorii își propun să ofere o perspectivă aplicativă modelului comportamental, prin integrarea economică a datelor colectate statistic din industria producătoare de biomasă. Cea de-a treia parte a articolului prezintă rezultatele studiului de caz, interpretate prin prisma răspunsurilor la chestionarul transmis de către respondenți.
Datele au fost colectate cu ajutorul unui chestionar adresat conducerii și angajaților din industria producătoare de biomasă. Modelarea ecuațiilor structurale (SEM) a fost utilizată, iar datele au fost analizate prin software-ul Smart-PLS 3. Principala contribuție a acestei lucrări constă în identificarea și evaluarea relației dintre dezvoltarea durabilă, performanța producătorilor de biomasă și indicatorii modelului economic în managementul tranziției către bioeconomie. Concluziile cercetării sunt în concordanță cu literatura existentă și confirmă ipotezele teoretice, subliniind faptul că performanța și dezvoltarea durabilă a producătorilor reprezintă o consecință directă a asocierii dintre o serie de factori precum inovarea şi tehnologizarea, reglementarea, nivelul de cunoștințe și competențe ale factorului uman.