Impactul culturii naționale asupra atitudinii angajaților față de investiția masivă în muncă: abordare comparativă România vs. Japonia
Autor:Ion Popa, Simona Cătălina Ștefan, Cătălina Florentina Albu, Ștefan Cătălin Popa și Cristian Vlad
JEL:D83, I23, J01, J23, J24, J28.
DOI:10.24818/EA/2020/S14/1014
Cuvinte cheie:investiție masivă în muncă, motivare, cultură, satisfacție în muncă, performanță profesională, România, Japonia.
Abstract:
Acest articol își propune să studieze modul în care investiția masivă în muncă este asociată cu diferite forme de motivare, precum și efectele pozitive sau negative ale acestei investiții pe plan personal și profesional, în contextul a două culturi naționale extrem de diferite: România și Japonia. Pentru colectarea datelor, a fost realizată o anchetă pe bază de chestionar, la care au participat 822 de angajați atât în România, cât și în Japonia. Principalele rezultate, obținute cu ajutorul modelării cu ecuații structurale, sugerează că motivația intrinsecă ar putea determina angajații români și japonezi să-și sporească investiția de timp și efort în muncă. Pe de altă parte, intensitatea muncii se va reflecta pozitiv în satisfacția și performanța profesională a acestora și va determina o diminuare a conflictului dintre activitatea profesională și viața familială, precum și a intenției de a părăsi organizația, în timp ce investiția masivă de timp va avea consecințe contrarii. Toate aceste relații se manifestă cu intensitatea diferită pentru angajații din România și cei din Japonia, susținând astfel efectul moderator al culturii naționale. Aceste rezultate pot fi utile atât angajaților, cât și managerilor din România și Japonia pentru a potența investiția în muncă, luând în considerare atât efectele pozitive, dar și cele negative pentru angajat și organizație.