Concurența în materie de calitate alimentară între companii și supravegherea siguranței alimentare de către guvern în contextul substituției produselor asimetrice
Autor:Ningzhou Shen, Yinghua Song, Dan Liu și Dalia Streimikiene
JEL:I20, I23, O15, P46
DOI:10.24818/EA/2021/56/221
Cuvinte cheie:siguranță alimentară; concurență de tip Cournot; substituirea produselor
asimetrice; teoria jocurilor
Abstract:
Expunerile frecvente ale evenimentelor privind siguranța alimentară din ultimii ani au
stârnit îngrijorări sociale extinse. Calitatea și siguranța alimentelor sunt subiecte deosebit de
importante în domeniul ingineriei alimentare. Pe o piață cu competiție ridicată, produsele
diferitelor întreprinderi sunt substitutive, iar întreprinderile trebuie să obțină un randament
rezonabil și să asigure calitatea produselor pentru a-și maximiza profiturile. Cu toate acestea,
resursele limitate de producție ale întreprinderilor afectează strategiile lor în materie de
randament și calitate. Pentru a studia deciziile întreprinderilor în ceea ce privește randamentul
și calitatea alimentelor fără constrângeri de resurse, precum și sub constrângeri de resurse, a
fost construit un model de tip Cournot cu substituire diferențială a produsului utilizând teoria
jocurilor, ulterior cercetând efectele monitorizării guvernamentale asupra deciziilor privind
calitatea alimentelor. Rezultatele arată că întreprinderile cu o substituibilitate puternică a
produselor cresc randamentul și calitatea produselor lor. Acestea pot obține profituri mai mari
fără constrângeri de resurse, dar și sub constrângeri de resurse, însă, profiturile lor sunt mai
mici sub constrângere de calitate comparativ cu profiturile întreprinderilor cu substituibilitate
redusă a produselor. Atunci când calitatea de echilibru a întreprinderilor este mai mică decât
cele mai scăzute standarde de calitate cerute de guvern, o penalitate ridicată ( β ) sau o
dificultate de supraveghere guvernamentală relativ scăzută ( c ) îndeamnă întreprinderile să
îmbunătățească calitatea produselor. În această circumstanță, două întreprinderi produc în
conformitate cu cele mai scăzute standarde de calitate. Dimpotrivă, întreprinderile își asumă
anumite riscuri pentru a produce produse de calitate scăzută pentru a crește profiturile.
Concluziile oferă o bază teoretică pentru formularea politicilor de reglementare a siguranței
alimentare din perspectiva substituibilității produselor.