Dimensiunile factorilor socio-psihologici ai emigrării studenților. Studiu pilot
Autor:George-Laurențiu Șerban-Oprescu, Liana Badea, Isabel Novo-Corti, Mihaela Roberta Stanef, Silvia Elena Iacob și Grigore Ioan Piroșcă
JEL:F22, J61, O15
DOI:10.24818/EA/2021/S15/1015
Cuvinte cheie:emigrarea studenților, factori socio-psihologici, România
Abstract:
Cu toate că migrația a generat de-a lungul timpului efecte benefice în cazul economiilor țărilor de destinație și asupra nivelului de trai al migranților, există o preocupare din ce în ce mai mare printre cercetători, care susțin că migrația forței de muncă tinere calificate are un impact semnificativ asupra structurii pieței interne a muncii și a producției din țara de origine. În acest context, o serie importantă de cercetători s-au concentrat asupra identificării și analizei factorilor care determină fenomenul migraționist. O analiză a literaturii de specialitate relevă o schimbare graduală a intereselor cercetătorilor de la determinanții de natură economică, financiară și materială la factorii socio-cognitivi sau socio-psihologici care influențează deciziile de migrație a indivizilor. Mai mult, numeroase studii au evidențiat rolul educației în procesul migrațional demonstrând că indivizii cu un nivel mai ridicat al educației tind să migreze ca rezultat al unui proces decizional elaborat în care factorii de natură socio-psihologică joacă un rol important. Pe de altă parte, în ciuda numeroaselor studii publicate, nu există un consens asupra celor mai importanți factori socio-psihologici și nici asupra modului în care aceștia influențează efectiv intenția de a emigra a indivizilor. În plus, există puține studii și rezultate care se concentrează asupra motivelor și stimulentelor socio-psihologice care determină intenția de a emigra a tinerilor, în general, și a tinerilor din România, în special.
Pornind de la aceste constatări, premisa fundamentală a acestei cercetări constă în faptul că decizia tinerilor înalt calificați de a emigra este rezultatul evaluării potențialelor beneficii socio-psihologice percepute ale stabilirii în străinătate (dimensiunea - beneficii potențiale ale emigrării) în contrast cu motivele personale, profesionale sau sociale de a rămâne în țară (dimensiunea - motivația de a rămâne în țară). Urmând această linie de gândire, am realizat un studiu empiric bazat pe un eșantion de studenți de la facultățile cu profil economic din cadrul Academiei de Studii Economice din București, în scopul identificării factorilor socio-psihologici care compun cele două dimensiuni. Prin intermediul analizei factoriale am identificat doi factori care compun beneficii potențiale ale emigrării (performanța socială percepută a țărilor de destinație, capacitatea de integrare socială și personală în țara de destinație) și trei factori specifici dimensiunii - motivația de a rămâne în țară (încrederea în societatea din țara de origine, aversiunea față de riscul implicat de decizia de a emigra, precum și familia și prietenii). De asemenea, studiul relevă că factorii socio-psihologici care se corelează cel mai mult cu intenția de a emigra derivă din percepția respondenților că au capacitatea de a se integra în potențialele țări de destinație, iar performanța sistemului social în aceste țări este mai ridicată decât cea din țara de origine.