Decarbonizarea economiei românești: O abordare ARDL și KRLS
a amprentei ecologice
Autor:Dan Ioan Topor, Andreea Marin-Pantelescu, Adela Socol și Oana Raluca Ivan
JEL:C58, P18, O44
DOI:10.24818/EA/2022/61/664
Cuvinte cheie:ARDL, decarbonizare, amprenta ecologică, Curba de Mediu Kuznets (EKC), PIB-ul pe cap de locuitor, KOF Globalization Index, KRLS.
Abstract:
Mecanismele dezvoltate la nivel european prin Pactul Verde al Uniunii Europene (Green Deal) pentru procesul de decarbonizare asumat, se confruntă cu provocări majore pentru a atinge neutralitatea climatică a UE în 2050, într-o economie curată și circulară. Scopul acestui studiu este de a investiga în paradigma ipotezei de studiu a Curbei de Mediu Kuznets (EKC) relația de cauzalitate dintre amprenta ecologică, în calitate de indicator de dezvoltare sustenabilă și câteva variabile, respectiv produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB pe cap de locuitor) pentru a surprinde creșterea economiei, o variabilă pentru globalizare (indicele globalizării KOF) și două variabile de mediu: energia din combustibili fosili și emisiile de CO2. Studiul a fost dezvoltat pentru România, luând în considerare perioada 1990-2018, prin metodele ARDL (Autoregressive Distributed Lag), ARDL dinamic și KRLS (Kernel Regularized Least Squares).
Rezultatele indică existența unei relații între variabile, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt și, de asemenea, coexistența dintre graficele EKC în formă de U și U inversat, care confirmă rezultatele empirice regăsite în literatura de specialitate. Originalitatea cercetării constă în analiza decarbonizării economiei României, prin studierea influenței asupra amprentei ecologice a creșterii economice, globalizării și energiei din combustibili fosili și emisiilor de CO2. Din perspectiva politicilor publice, se evidențiază necesitatea configurării de instrumente care să vizeze neutralitatea climatică, potrivit obiectivelor asumate de România prin Pactul Verde al Uniunii Europene.