Sprijinul guvernamental pentru știință și impactul crizei: cazul țărilor UE
Autor:Michal Tvrdon și Tomas Verner
JEL:H54, H61
DOI:10.24818/EA/2022/S16/989
Cuvinte cheie:cheltuielile guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare, ciclul de afaceri, recesiunea, UE, datele tip panel.
Abstract:
Lucrarea investighează cheltuielile guvernamentale de cercetare și dezvoltare pe parcursul ciclului de afaceri. Atunci când analizăm aceste cheltuieli, este important să menționăm două aspecte opuse: pe de o parte, cheltuielile guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare pot fi văzute ca o măsură de stimulare din partea guvernului, pentru a atenua efectele recesiunii asupra economiei – guvernele pot decide să crească cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare. Cu toate acestea, pe de altă parte, recesiunea reduce veniturile bugetului public și determină guvernele să reducă cheltuielile bugetare, ceea ce afectează negativ cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare. Utilizând date din 22 de țări ale Uniunii Europene pentru perioada 2005-2019, articolul examinează modul în care cheltuielile guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare variază pe parcursul ciclului economic. Au fost efectuate patru estimări în care variabilele explicative au fost adăugate treptat la model (abordarea OLS – ordinary least squares). Abordarea GMM (eng., generalized method of moments) include toate variabilele simultan. Coeficientul pentru cheltuielile publice de cercetare și dezvoltare este pozitiv, semnificativ și rămâne stabil. Acest lucru implică faptul că cheltuielile se modifică doar treptat. Estimările ne oferă dovezi cu privire la efectul prociclic asupra cheltuielilor guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare, în abordarea keynesiană a politicii economice.