Comportamentul abuziv la locul de muncă: Aspecte comportamentale și legale
Autor:Aharon Tziner, Hadara Bar-Mor, Lilach Geva, Haim Levi și Or Shkoler
JEL:D23, K31, M54, O15
DOI:10.24818/EA/2023/62/235
Cuvinte cheie:abuz la locul de muncă, intimidare, hărțuire, vătămare, demnitate, sănătate, siguranță.
Abstract:
Abuzul la locul de muncă este un fenomen social larg răspândit, la nivel mondial, iar subiectul este extrem de important, având în vedere legătura stabilită între calitatea ocupării forței de muncă și sănătatea mentală și fizică, precum și schimbările care se dezvoltă pe piața muncii, inclusiv procesele de globalizare, recesiunea economică influențată de pandemia COVID-19, inovația tehnologică rapidă și variațiile demografice care ar putea provoca fluctuații pe piața muncii. Obiectivele principale ale acestei lucrări au fost de a explora definițiile și cadrele teoretice ale abuzului la locul de muncă și, de asemenea, de a examina aspectele juridice internaționale ale unui astfel de abuz. Am folosit Chestionarul Tepper privind supravegherea abuzivă pentru a detecta manifestările de comportament abuziv față de angajații din două organizații mari (una publică și una privată) și o organizație națională mai mică din Israel, extinzând în același timp domeniul de aplicare a chestionarului dincolo de utilizarea sa actuală în legislația existentă și literatura juridică. În cele din urmă, ne-am propus să oferim măsuri practice pentru a cultiva o cultură organizațională care încurajează angajații să depășească „decalajul de încredere” și să vorbească fără teama de răzbunare. Deoarece acesta este un studiu exploratoriu, nu sunt formulate ipoteze. Analiza datelor a indicat că incidența comportamentului abuziv la locul de muncă în organizațiile respondenților nu a fost ridicată. Femeile manageri au avut mai puține comportamente abuzive decât bărbații, deși diferențele medii dintre bărbați și femei au fost foarte modeste. Acest lucru ar putea fi explicat pe baza teoriei „eticii îngrijirii”, care afirmă că femeile, spre deosebire de bărbați, tind să sprijine cooperarea și luarea deciziilor comune, mai degrabă decât o supraveghere excesiv de strictă. Am constatat, de asemenea, că comportamentul abuziv a fost mai răspândit în practica privată decât în organizațiile publice. Este posibil ca reglementarea în organizațiile publice să contribuie la reducerea abuzului la locul de muncă. În plus, s-a constatat că lucrătorii au raportat mai multe cazuri de abuz decât managerii, dar că diferențele medii dintre angajați și manageri au fost minore. Bărbații au raportat mai multe cazuri de comportament abuziv decât femeile, dar diferențele pe care le-am găsit au fost nesemnificative. Într-adevăr, diferențele constatate în toate testele comparative au fost nesemnificative și nu pot servi la formularea unor concluzii care să indice o tendință. Cu toate acestea, susținem creșterea atenției guvernelor cu privire la această problemă și la rezultatele dorite, îmbunătățind în același timp protecția și demnitatea lucrătorilor. În acest scop, autoritățile relevante ar trebui să utilizeze o terminologie uniformă și să promoveze legislația aplicabilă.