Mixul de resurse, securitatea și sustenabilitatea complexului energetic din România
în context european
Autor:Carmen-Valentina Rădulescu, Ioan I. Gâf-Deac, Florina Bran,
Cătălin-Octavian Mănescu, Dumitru Alexandru Bodislav și Sorin Burlacu
JEL:C67; D24; E27; L72
DOI:10.24818/EA/2023/63/447
Cuvinte cheie:Securitate, mix de resurse energetice, piață energetică adaptivă, autonomie energetică deschisă.
Abstract:
Acest articol prezintă rezultatele cercetării activităților energetice din România prin evidențierea variantelor de mix de resurse energetice, alternative de producere și modalități de consum a energiei. Distribuția neuniformă a deținerii de resurse în țările membre UE este un avantaj comparativ pentru România, care este deținătoare de semnificative resurse energetice primare. Este descrisă afectarea Noii Economii de criza energetică și se lansează conceptul de recesiune tranzițională, cu accent pe reducerea riscurilor asociate neasigurării cu resurse energetice în România și în UE până în anul 2030. Sunt evidențiate tendințe în producția de resurse pentru energie. Problemele de securitate și mediu aferente consumului de energie în condiții de crize suprapuse în UE și România sunt asociate cu soluții rezultate din conceptualizarea „pieței energetice adaptive”. Sunt relatate aspecte despre aplicații manageriale în câmpul evenimentelor predictibile/nepredictibile în domeniul energiei în România. Astfel, se pun bazele unui model de formalizare a stărilor de securitate, siguranță și a premiselor pentru independența energetică a României. Pe această bază este urmărită maximizarea ieșirilor din modelul stărilor de securitate și siguranță și sunt sistematizate premisele pentru independența energetică a României, respectiv minimizarea efectelor de mediu. În baza calculelor și evaluărilor din trei scenarii rezultă o variantă de mix de producție de electricitate/energie care răspunde obiectivelor urmărite. În fapt, se propune o schemă-bloc de abordare, de la viziune la foaia de parcurs pentru domeniul energiei în România, fiind lansată ideea de autonomie energetică deschisă, considerată adecvată cu comportamentul eco-economic, productiv-industrial al României.