Explorarea utilizării produselor de inteligență artificială. O perspectivă asupra studenților de la profilul economic
Autor:Rodney Duffett, Rodica Milena Zaharia, Tudor Edu, Raluca Constantinescu și Costel Negricea
JEL:I23, M31, C51, C53
DOI:10.24818/EA/2024/65/106
Cuvinte cheie:Inteligență Artificială (AI); Produse de Inteligență Artificială (AIP); studenți la profilul economic; Teoria Unificată de Acceptare și Utilizare a Tehnologiei (UTAUT); analiza componentelor principale (ACP); regresie logistică; România.
Abstract:
Acest studiu își propune să investigheze în ce măsură condițiile de facilitare (mijloacele pe care utilizatorii le consideră necesare pentru a putea folosi o anumită tehnologie) și alți predictori (riscul și lipsa de încredere în tehnologie percepute, a genului, educației, venitului, competențelor în utilizarea tehnologiei și a echipamentelor utilizate pentru accesarea Internetului) influențează utilizarea Produselor de Inteligență Artificială (AIP-uri) în general și pentru educație. Utilizând Teoria Unificată de Acceptare și Utilizare a Tehnologiei (UTAUT), datele colectate de la un eșantion de 450 de studenți români din facultăți economice, printr-un chestionar online, au fost examinate utilizând analiza componentelor principale (ACP) și regresia logistică. Condițiile de facilitare au indicat un efect direct (pozitiv) asupra variabilelor dependente, iar combinația risc perceput-lipsa de încredere în tehnologie percepută a afișat un efect invers (negativ) asupra variabilelor dependente. Studentele au arătat o tendință mai mare de utilizare a AIP-urilor în general, și pentru educație. Studenții de la ciclul licență au fost mai înclinați să folosească AIP-urile, în general. Studenții, care nu folosesc smartwatch-uri, respectiv computere personale, au avut tendința de a folosi mai mult AIP-urile în general, și pentru educație. Acest studiu avansează teoria, explorând utilizarea efectivă a AIP-urilor in scopuri educaționale, dezvoltând modelul UTAUT prin izolarea condițiilor de facilitare și utilizarea variabilelor descriptive ca predictori. Totodată, cercetarea de față contribuie la imbogățirea evidențelor empirice legate de UTAUT privind acceptarea și utilizarea tehnologiei în România. Rezultatele cercetării permit formularea de recomandări practice pentru universități, ca actuali și potențiali furnizori de AIP-uri pentru eficientizarea procesului educațional.