Măsurarea nivelului de performanță al economiei culturale a țării: Cazul UE11
Autor:Kristina Astikė și Viktorija Skvarciany
JEL:C83, D1, H1, Z1
DOI:10.24818/EA/2024/65/312
Cuvinte cheie:economie culturală, patrimoniu, instituții culturale, UE11
Abstract:
Cultura însăși formează identitatea societății, valorile sociale și relațiile sociale formale și informale. Acest lucru întărește capitalul social, care se bazează pe comunitate, cetățenie, voluntariat și valori sociale. Aceste aspecte promovează o guvernare democratică eficientă și, prin urmare, asigură creșterea economică și, în același timp, extinderea economiei culturale. Scopul principal al acestui articol este de a identifica care dintre factorii de performanță culturală selectați sunt mai importanți unul față de celălalt și de a crea un indice de economie culturală pentru țările post-comuniste din Europa Centrală și de Est ale Uniunii Europene, în funcție de acești factori. Metodele utilizate în articol sunt următoarele: analiza literaturii științifice, interviuri cu experți cu FAHP și metoda de luare a deciziilor multicriterială TOPSIS. În articol, au fost colectate și analizate două tipuri de date: datele colectate prin interviul cu experți și datele statistice existente. Rezultatele au relevat că, după crearea unui index al țărilor post-comuniste din Europa Centrală și de Est ale Uniunii Europene în funcție de factorii de performanță culturală selecționați, primele cinci locuri sunt ocupate de România, Bulgaria, Slovacia, Letonia și Lituania. Implicațiile practice ale cercetării sunt că economia culturală este legată atât de sectorul privat, cât și de cel public și, ca urmare, de veniturile acestora; prin urmare, se poate afirma că produsele pe care le produce contribuie la economia și dezvoltarea țării. Limitările acestui studiu sunt statisticile care au fost utilizate; datele sunt pentru 2020, deoarece acestea sunt cele mai recente date disponibile.