Duce deficitul bugetar mai mare la o creştere a ratei dobânzii pe termen lung ? Aplicaţie a unui model extins de fonduri de împrumut in cazul estoniei
Autor:Yu Hsing
JEL:P43, E43, E62
DOI:
Cuvinte cheie:deficit bugetar, rată a dobânzii pe termen lung, modelul fondurilor de
împrumut, inflaţie aşteptată, rate ale dobânzii la nivel global, curs valutar
Abstract:
Lărgind modelul fondurilor de împrumut ale economiei de piaţă, această lucrare
arată că mai multe împrumuturi sau datorii guvernamentale exprimate în procente ale PIBului,
duc la creşterea randamentului obligaţiunilor guvernamentale, că o cotă de piaţă mai
mare a banilor reali, o rată a inflaţiei previzionată mai mare, o creştere a randamentului
obligaţiunilor guvernamentale UE, sau deprecierea coroanei estoniene (EEK), ar creşte
randamentul obligaţiunilor guvernamentale estoniene şi că, coeficientul negativ al
modificării procentuale a PIB-ului real reprezintă un fenomen neaşteptat. Luând în
considerare modelul fondurilor de împrumut ale economiei centralizate sau a celei
descentralizate, studiul demonstrează că mărirea ratei împrumuturilor guvernamentale ca
procent PIB nu duce la o creştere a randamentului obligaţiunilor guvernamentale, că,
coeficienţii pozitivi ai cotei de piaţă a banilor reali, creşterea în termeni reali a PIB-ului şi
rata inflaţiei previzionată sunt semnificative la nivelul procentelor de 1,5 şi 10% şi că,
coeficientul negativ al afluxului net de capital raportat la PIB în modelul fondurilor de
împrumut din economia de piaţă este semnificativ la nivelul de 1%.