Irlanda: un exemplu de bune practici în utilizarea fondurilor UE
Autor:Amalia Nicoleta Coman si Paul Coman
JEL:O18, O52, R11, R58
DOI:
Cuvinte cheie:povestea de succes a Irlandei, bune practici în absorbţia fondurilor, evoluţia
Irlandei, fonduri de coeziune în Irlanda, fonduri structurale în Irlanda
Abstract:
Irlanda deţine povestea unei evoluţii de succes din momentul aderării la Uniunea
Europeană şi până în prezent, reuşind o impresionantă transformare economică, ceea ce i-a
retrasat viitorul în ierarhia ţărilor dezvoltate din UE.
Cei 37 de ani de la aderare şi până în prezent nu au fost caracterizaţi numai de
perioade de expansiune şi nici de o îmbunătăţire rapidă a indicatorilor economici. Irlanda sa
confruntat cu două crize petroliere şi cu o expansiune fiscală pro-ciclică combinată cu
creşteri salariale ce au avut un impact negativ la nivel economic. Consolidarea bugetară,
reforma fiscală şi salariile moderate, obţinute printr-un parteneriat social, au contribuit la
creşterea competitivităţii Irlandei, transformând-o într-o ţară atractivă pentru investiţiile
directe străine.
Măsurile luate la nivel naţional au creat climatul necesar pentru absorbţia cu
succes a fondurilor UE. Până la sfârşitul lui 1999 Irlanda absorbise 74.4% din fondurile de
coeziune alocate, începând din 2000, rata de absorbţie ajungând la 92.1% din asistenţa
acordată până în 2003 când Irlanda nu a mai îndeplinit criteriile Fondului de Coeziune.
Irlanda s-a axat pe implementarea de proiecte de infrastructură de transport şi mediu,
precum şi pe dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea mediului educaţional, reuşind
în acelaşi timp să atragă o mare parte din investiţiile străine directe în industria high-tech ce
intraseră pe piaţa unică europeană.
Experienţa Irlandei poate oferi României, chiar şi în urma unei analize sumare a
drumului parcurs pentru accesarea cu succes a fondurilor europene, un exemplu asupra
modului de conceptualizare, abordare pragmatică şi elaborare coerentă a politicilor de
accesare şi utilizare a fondurilor europene, asupra strategiei de prioritizare şi orientare a
fondurilor către creşterea eficienţei şi dezvoltarea unui mediu macroeconomic sănătos,
precum şi asupra procesului de creare a parteneriatului între stat, angajatori, sindicate,
fermieri, etc., pentru a asigura credibilitatea şi susţinerea strategiilor guvernamentale.