Impactul economic al programului SAPARD asupra ofertei turistice, în judetul Suceava
Autor:Cristian-Valentin Hapenciuc, Pavel Stanciu, Andrei-Alexandru Morosan si Gabriela Arionesei (Gaube)
JEL:O22, L83
DOI:
Cuvinte cheie:programul SAPARD, pensiuni turistice, indicatori de rentabilitate, fonduri
europene.
Abstract:
Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (The
Special Accession Programe for Agriculture and Rural Development - SAPARD) a fost un
instrument de preaderare, creat si implementat de Uniunea Europeana înca din 1999, care
viza oferirea de suport logistic arilor candidate din Europa Centrala si de Est. Programul
aciona pe doua planuri, oferea asistena financiara nerambursabila, stimulând cresterea si
dezvoltarea economica regionala, si totodata, se urmarea implementarea unor sisteme de
gestiune specifice politicilor de dezvoltare ale U.E.
Efectele generate de implementarea programului SAPARD în turismul românesc
au fost evaluate, în ultimii ani, din diverse perspective cantitative (numar de proiecte,
valoare grant, grad de contractare, respectiv absorbie), însa, nici pâna în prezent, nu s-a
reusit evidenierea în mod explicit si fara echivoc a impactului economic regional, generat
strict prin acest program. Studiile anterioare s-au axat, cu precadere, pe comparaii postante
implementare a valorilor PIB-ului si a ratei somajului.
În plan naional, judeul Suceava se remarca prin numarul mare de proiecte
SAPARD finanate prin Masura 3.4 – Dezvoltarea si diversificarea activitailor economice
pentru generarea de activitai multiple si venituri alternative, fapt care a determinat o
crestere a numarului de pensiuni turistice din mediul rural, favorizând totodata dezvoltarea
calitativa a ofertei turistice din regiune.
O abordare analitica a efectului multiplicator generat de Programul SAPARD
porneste, din punctul nostru de vedere, de la cuantificarea cât mai explicita a schimbarilor
economice aparute în plan local, raportate la ponderea fondurilor nerambursabile absorbite.
Rezultatele preliminare, obinute dupa mai puin de 5 ani de la sistarea acestei linii
de finanare, sugerau o contribuie nesemnificativa a acestor fonduri la economia judeului
Suceava, lipsa de experiena a parilor implicate în sistem, birocraia si mirajul banilor
nerambursabili fiind cele mai probabile cauze ale seleciei si implementarii de proiecte
calitativ inferioare, nesustenabile.