Când inflația contează din nou: diferențele de producție internă
și globală determină inflația în UE?
Autor:Jana Budová, Veronika Šuliková și Marianna Siničáková
JEL:E31, E32, E58.
DOI:10.24818/EA/2023/63/575
Cuvinte cheie:diferența de producție internă, diferența de producție globală, inflația, testul de cauzalitate Granger, modelul panelului de date
Abstract:
În această lucrare se analizează dacă diferența de producție internă sau globală influențează inflația, la nivelul a trei paneluri: Uniunea Europeană, țările periferice ale Uniunii Europene și zona euro. De asemenea, se analizează impactul acestor variabile asupra inflației, la nivelul fiecărei țari a Uniunii Europene. Pentru a identifica factorii determinanți ai inflației s-a folosit testul de cauzalitate Granger și regresia panelului. Prima perioadă examinată este din primul trimestru 1997 până în al treilea trimestru 2020. Perioada cuprinsă între 1999 și 2020 este împărțită în două perioade, mai scurte – perioada anterioară crizei (1999-2008) și perioada post-criză (2009-2020). Rezultatele studiului evidențiază că, după criză, decalajul global al producției estimează evoluția inflației la nivelul zonei euro. Pe de altă parte, deficitul de producție internă estimează inflația în Uniunea Europeană. În perioada pre-criză, determinantul inflației este reprezentat de deficitul de producție internă, în special în zona euro. În cadrul Uniunii Europene și al economiilor periferice ale acesteia, diferența de producție globală determină inflația. În Italia, Lituania, Estonia, Finlanda, Letonia și Olanda, diferența de producție internă determină inflația, iar în Olanda, Slovenia, Estonia și Letonia diferența de producție globală determină inflația. S-a demonstrat că între variabile există o dependență bidirecțională.